Jurnalul a ajuns in America si a fost de la Rebeca pentru un baiat special. Cand mi-a povestit putin despre surpriza pe care vroia sa i-o faca baiatului respectiv, m-a atins la inima si am acceptat sa lucrez la acest jurnal, desi timpul a fost foarte scurt. 🙂 Sper ca s-a meritat si ca gestul ei a fost o surpriza placuta.
Pe coperta e reliefat in ebraica ‘legamant’.
Un alt jurnal legat in piele. L-am facut deja de mai bine de o luna, dar, dupa cum v-am mai spus, multe articole inca asteapta sa vada lumina zilei pe blog!
Coperta e imbracata in piele, initialele si modelul din colt sunt pictate cu acrilic visiniu. E tipul acela de piele care-mi place mie foarte mult. Nu mai am decat o bucata si deja e promisa pentru alte doua jurnale 🙂
No, acum chiar simt o dulceata sublima in inima mea in timp ce scriu acest articol! Ideea aceasta pentru album a venit exact la momentul oportun, cand eram invaluita pana peste cap de satenuri sclipicioase si alte textile sufocante. Ancuta din Sibiu m-a rugat sa-i fac un album pentru o prietena care urma sa aiba nunta. Nu va pot explica ce mult m-am bucurat sa ma deconectez de la ce faceam si sa pun cap-coada acest album! M-am distrat foarte mult in timp ce-l faceam.
Paginile sunt ‘sfartecate’ manual, coperta e din piele pictata cu acrilic. Mi-a placut mult ideea de cupcakes pe coperta, in romaneste, prăjiturique.
Pentru ca i-a placut foarte mult albumul si s-a despartit greu de el, mi-a cerut sa-i fac si ei unul, pe care-l voi termina azi. Intr-un alt numar (sper ca nu foarte indepartat) am sa vi-l arat.
Jurnalul a fost un cadou pentru o fetita care a avut in mai prima impartasanie. Matusa si unchiul ei mi-au spus ca iubeste foarte mult caii, asa ca cel mai potrivit cadou a fost un jurnal personalizat.
Ce vreau sa va arat acum mi-a intrecut mie orice imaginatie. Sincer, nu ma gandeam ca as putea sa fac o asa carte vreodata. Cand am tinut-o gata in mana nu ma mai saturam sa o intorc de pe o parte pe alta. E cea mai mare pe care am facut-o, are 30×21 cm si 500 de pagini (hartie de 80 g).
Cartea am facut-o entru Biserica Baptista Manastur pentru ultima intalnire de tineret din acest an. Si chiar asa se numeste, Cartea vietii, avand legatura cu studiul biblic pe care-l terminau atunci. Cand Marta si Rei au venit la mine sa punem la punct detaliile de executie, in inima mea ma entuziasmam tot mai tare, vazand deja cartea cu ochii mintii. Din nou, pielea pe care am folosit-o a jucat un rol crucial in imaginea de ansamblu. Pielea asta e extraordinara, arata asa bine si prelucrata si bruta! Am folosit acrilice pentru detaliile copertii si pentru ca stiu ca in timp isi vor pierde din intensitate, i-am dat cartii un termen de garantie pe viata (oridecate ori are nevoie de reconditionari sau revopsiri pot sa o aduca si ma voi ocupa cu placere de ea).
Vreau sa le multumesc celor din Biserica Baptista Manastur pentru increderea acordata si sa-i felicit pentru lucrarile pe care le fac. Am auzit atatea marturii frumoase ale tinerilor carora li s-au schimbat vietile prin pasiunea si daruirea oamenilor de acolo. Merita toata stradania pentru ca investitia aceasta aduce rod pentru Imparatia lui Dumnezeu.
Printre proiectele mai deosebite la care am lucrat a fost aceasta carte de poezii legata in piele. A fost un cadou din partea colegilor de la Ecce Homo pentru doamna Pacurar. Dansa avea un caiet in care isi scria poeziile, dar colegii au complotat si au intrat in posesia lui. Din cate am inteles si copiii de la centru au participat la redactare si apoi textul mi-a fost trimis mie. Am mai avut si eu multe ore de lucru cu pusul diacriticelor si bibilirea textului, dar a meritat pentru ca a iesit o carte deosebita.
Acesta e primul jurnal de piele intarit cu material textil. Am mai facut jurnale legate in piele, dar pielea pe care o aveam era destul de moale si nu statea decat cum avea ea chef (deci am folosit doar piele cu personalitate pana acum!). M-am hotarat sa pun pe interior un material textil pentru a fi putin mai teapana coperta.
Ideea e ca tot invat. Cand ma uit acum in urma la primele caiete pe care le-am facut ma apuca rasul-plansul! Dar ma bucur ca v-ati invatat si voi alaturi de mine. Vreau sa devin tot mai performanta, sa fac lucruri ce arata bine, dar sunt si rezistente si bine lucrate. Inca invat. Oricum, nu se va opri procesul acesta si voi avea lucrari tot mai bune si mai bune.
‘Macul’ de pe snurul de piele e tot handmade. Intr-o zi am facut doar flori de genul, din diferite materiale. La ce le-am folosit? Inele, cercei, brose, medalioane :))
