Acest album/jurnal nu se mai afla pe meleaguri romanesti. A plecat odata cu Mariusul in State pentru ca e pentru sora lui, Crina. A fost si ziua ei de ceva vreme. La multi ani, Crinoasa! Sper ca-ti place cadoul lui Marius. Dar pe aceasta cale as mai vrea sa-ti transmit ca-l vrem inapoi pe Marius, ca doar pentru 3 luni l-am imprumutat. Toti tamplarasii sunteti de acord, nu? :))
Sper sa aveti un timp minunat in familie si astept sa vad poze.
Despre acest album foto scriam ieri. Aceasta este al doilea album de nunta care a mers la Arad. Din fericire a si ajuns acolo, desi era cat pe ce sa nu se intample chiar asa (dar n-are rost sa spunem de ce, asa-i Elvis? :))
Nu am legat eu albumul, ci i-am refacut doar copertile.
Inainte de toate vreau sa va aduc la cunostinta un lucru tulburator. Se intampla asa de multe in lumea asta, de aici auzi probleme, de acolo auzi probleme… Imi pare rau sa fiu si eu o asa persoana. Dar ceea ce am constatat ieri la photo session m-a indurerat pana la lacrimi: a disparut banca de pe Decebal. Banca aceea care emana atata istorie, care era marcata de trecerea timpului, care era un suport excelent pentru albumele mele si pe care ma hodineam multumita dupa fiecare sesiune de poze… Nu mai e! Ieri a trebuit sa folosesc un scaun. Daca cineva stie unde poate fi, sa-mi spuna. Si ma duc s-o iau acasa!
Lasand dramele la o parte, vreau sa va arat ultimele albume. Acesta va fi expediat la Arad la prietenul meu Elvis. Am mai facut pentru el inca unul, dar acela va aparea intr-un numar viitor 😀 Este un album de poze pentru nunta, culorile nuntii au fost visiniu si crem. Albumul este unul standard, deci nu eu l-am legat, ci i-am schimbat doar copertile.
Multumesc Ana pentru baloanele de sapun ce apar in cadru :*
Am facut pentru Ioana Fodor si colega ei de clasa cate un album de poze pentru absolvire. Nu am apucat sa le fac poze pentru ca am plecat in Oradea si le-am terminat de cusut acolo intr-o noapte. Noroc cu draga de Ioana ca a facut ea poze albumului ei si mi le-a trimis. Multumesc, Ioana.
Am auzit despre Luciana ca dupa ce a primit scrapbook-ul nu a lasat pe nimeni sa treaca prin cladire fara sa-l vada. Asemenea revarsari de entuziasm ma fac sa merg mai departe, sa lucrez pentru oameni, sa pun in practica ideile si dorintele lor. Lucico, sa te bucuri de el si sa il umpli cu lucruri dragi!
Multumesc, Maria, ca te-ai sacrificat sa tii scrapbook-ul in mana pentru poze. Esti o prietena de nadejde! :*
Mi-am cumparat un material inflorat ce-mi place asa tare… Cand l-am vazut in magazin am si vizualizat infinitatea de modalitati in care l-as putea folosi. Jurnalul foto din poza e doar una din optiuni. Sigur il veti mai vedea pe site. Chiar acum lucrez la o alta agenda la care il expun. Pentru foi am folosit hartie de 180g.
Celalalt jurnalut e completarea la coperta Testamentului inspirat de Minnie Mouse. Razvan (el le-a vrut toate pentru prietena lui) a vrut ca ea sa aiba si un jurnal/caietel care sa i se potriveasca. Felicitari, Razvane, pentru alegerea facuta :)) Multumesc pentru incredere!
Mi se pare mult mai usor sa pun titlu in engleza. Mai la indemana, mai scurt, mai concis. Nu vreau sa intru acum in polemicile actuale, cum ca engleza de e azi a devenit ca franceza lui Caragiale. Iubesc limba romana, am predat romana, prefer sa scriu in romana. Dar parca tot mai usor mi-e sa insumez niste idei in engleza.
Si unde mai pui ca albumul e pentru Roxa. In cele din urma ea se va muta in State si engleza va deveni a doua ei natura. In albumul asta ne va duce pe noi toti, prietenii ei, la noua ei casa. Pe langa pasiunea ei pentru scris mai are si cea pentru fotografie. Pozele sunt facute de ea.
