Am avut bucuria sa creez jurnalul acesta pentru bridal shower-ul Ancai. A fost cadou din partea prietenelor ei care si si l-au imaginat ca un jurnal de familie pentru primul an de casatorie. Anca si Eugen sunt iubitori si mari consumatori de literatura si bineintes ca au si o pasiune aparte pentru scris. Asa ca jurnalul le va fi de folos in imortalizarea celor mai speciale momente impreuna.
Multumesc, Manu Silaghi, pentru intermediere 🙂
Imi place sa fac genul asta de jurnale pentru ca presupune multe masuratori si precizie. La cea mai mica aproximare inexacta nu mai pusca coperta bine. Si asta, bineinteles, am invatat-o pe propria piele, din multe incercari esuate la inceput. Dar acum vad ca ies din ce in ce mai bine. Ce satisfactie sa tin in mana un exemplar reusit! 🙂
Ce-mi mai place cand pot sa fac un model nou! A fost asa si in cazul jurnalului din imagine. A mers la Ioana in Arad si a fost cadou de majorat pentru verisoara ei. A inceput ca o carte de oaspeti pentru petrecerea ei, dar sunt sigura ca au mai ramas multe pagini in care sa-si scrie si sarbatorita gandurile si visele 🙂
Imi place foarte mult stilul shabby chic si am vrut sa-i dau o nota aparte.
Am trimis jurnalul asta la Pitesti, la Ani, insa de mult nu m-am mai destins lucrand la un proiect ca si acum cand am conceput jurnalul acesta. E foarte inocent, colorat, amanuntit, desprins parca dintr-un desen animat. Pentru ca urma sa fie daruit prietenului ei, Ani mi-a spus cam ce si-ar dori sa aiba pe coperta (toamna, copaci, frunze tomnatice) dar in special cei doi copii, un baiat si o fetita. Am folosit culori sidefate si in functie de cum cade lumina pe ele, reflecta o alta nuanta.
E al doilea jurnal pe care-l fac pentru fotograful Mihai Zamfiroiu. De data asta mi-a trimis exact imagina care dorea sa apara pe coperta, iar eu am pictat-o. Am avut mari emotii cu imaginea asta pentru ca nu am studiat deloc pictura. Mi-am zis ca in cel mai rau caz, daca nu iese bine, refac totul 🙂 Insa, slava Domnului, ca a iesit bine din prima! De fiecare data cand trebuie sa ies din zona mea de confort si trebuie sa fac ceva nou, daca lucrul acela imi reuseste, sunt cea mai madra de mine si imi vine sa ma mangai pe freza si sa-mi spun: “Good job, draga, good job!”. De fapt chiar am sa si fac asta acum!
Jurnalele au fost pentru trei fete cucuiete din Alba care acum au absolvit liceul si merg la Cluj la medicina. Chiar i-am spus Teodorei ca le invidiez putin. Dar numai putin si tot mai putin, pentru ca si Oradea isi etaleaza pe rand frumusetile in fata mea si incep sa mi se deschida ochii si chiar sa le vad 🙂 Am sa pun cateva poze intr-o zi cu strazi si locuri din Oradea sa vedeti si voi despre ce vorbesc.
Asadar, jurnalele au fost pentru trei boboace, viitoare clujence. Fiecare e pasionata de anumite lucruri si am incercat sa pun pe fiecare coperta cate ceva ce le reprezinta pe fete. Pe prima pagina era cate un motto personal, iar numarul mare de pagini va fi destul ca sa adaposteasca pentru o buna bucata de timp ganduri, idei, poze si alte chestiuni personale.
De multe ori raman foarte impresionata de povestile de viata ale persoanelor cu care intru in contact. Povestea Alinei imi va ramane la inima si ma bucur s-a deschis fata de mine si ca mi-a impartasit din experientele ei. Minunea din viata ei si a sotului ei e micuta Elena, care urmeaza sa se nasca. Au incercat mult sa aiba un bebe si in cele din urma Dumnezeu le-a dat-o pe Elena.
Jurnalul va aduna in el cele mai frumoase amintiri legate de Elena dinainte de a se naste si din primii ani ai vietii sale.
