Pentru prima data am primit o carte (alta decat Biblia) la care trebuia sa-i refac coperta in piele intoarsa. A fost tot pentru Gabriela din Iasi, careia i-am legat cu albumul cu porumbeii. Nu am citit cartea, pentru ca timpul a fost prea scurt, dar am inteles ca e o poveste de dragoste frumoasa. Dati o geana voi si vedeti despre ce e vorba.
Chenarul si literele sunt reliefate si apoi vopsite, iar marginile cartii le-am vopsit cu auriu.
Ma bucur de fiecare data cand mi se impartasesc franturi din povestile de dragoste ale persoanelor care ma roaga sa le ajut cu restaurari. Si povestea Gabrielei e una speciala, cu un inceput deosebit si sper ca si derularea ei sa ramana tot asa. Abia astept sa ne mai auzim si pe viitor.
Albumul are 100 de pagini, iar coperta e invelita cu piele intoarsa caramiziu-visiniu. Porumbeii i-am reliefat, iar apoi i-am vopsit cu acrilic. Imi place asa tare textura vopselei dupa ce se usca!
Cu coperta aceasta am incercat sa impac o multime de lucruri pe care si le-a dorit Rossie Pacurar pentru Biblia ei. De multe ori oamenii vin cu o anumita idee in minte, idee formata dintr-o particica din asta si apoi putin din asta si inca un pic din cealalta. Partea speciala la lucrul facut de mana, handmade, e ca de cele mai multe ori ideea din cap nu se va materializa exact asa in obiectul lucrat. Nu se intampla asta nici cand il faci tu, daramite cand il face altcineva. Asta e si un lucru extraordinar pentru ca de fiecare data iese ceva unic si original, dar la unii poate naste frustrari (nu a fost cazul lui Rossie pentru ca ei i-a placut foarte mult cum a iesit Biblia).
Oricum, din cele cateva indicii pe care mi le-a dat s-a nascut aceasta coperta din piele intoarsa. Fluturasii i-am reliefat si apoi i-am desenat cu markere cu vopsea.
La inceputul anului am facut acest album de poze pentru cumnata lui Grati. Trebuia sa fie maro cu o pata de culoare. Totusi nu m-am putut decide pentru pata de culoare (nici vremea de afara cu norii plumburii nu ma ajuta) si am ales pentru coperta combinatia asta de bej cu maro.
Abia astept sa vina primavara, sa ma simt ca un ghiocel inflorit, vestind vremea buna si sfarsitul monotoniei iernii. Vreau sa pot sa ies afara sa fac poze albumelor si jurnalelor, unde, desi nu sunt foarte profesioniste pozele, macar culorile se inteleg bine. Mi-ar placea iarna fie sa hibernez (si sa ma trezesc la sunetul ierbii incoltind), fie sa emigrez in tarile calde. Cer prea mult?! Oricum, vestea ca urmeaza o noua era glaciara nu ma ajuta deloc.
Biblia aceasta a fost pentru Ramona Abrudan. M-a mai contactat anul trecut pentru sotul ei. Am facut atunci un album de piele, dar am fost asa ocupata zilele acelea ca nu am apucat sa-i fac poza sa-l vedeti.
Astept sa merg la Grati saptamana viitoare in vizita sa-i duc si Biblia si inca ceva. Ma bucur ca ai venit inapoi in Cluj, Grati draga, si ca tu si Carla sunteti bine. Abia astept sa stau cu tine de vorba. Sunt asa emotionata de venirea pe lume a micutei Carla. Mi-este dor de tine.
Trebuie sa marturisesc ca nici pe aceasta doamna careia i-a fost daruita Biblia nu o cunosc. E din Arad si ii place Africa. Si daca asa stau lucrurile, m-am gandit sa reliefez conturul Africii. Copacul acela specific savanei a fost prima mea aventura desenatoare pe o coperta de piele. De atunci incolo, lucrurile s-au schimbat. Intotdeauna se incepe cu mic.
