Albumul a mers la Bucuresti la Flori. A fost cadou pentru o viitoare mireasa. Albumul are 20×20 cm, 50 pagini albe cartonate. In cutie urmau sa fie puse albumul, peria de par a miresei si parfumul.
Iata o alternativa la perinita pentru verighete pentru nunta. E o carte foarte veche, Gang Law se numea 🙂 pe care am sacrificat-o pentru un scop nobil. I-am decupat in interior un patrat in care urmau sa vina legate verighetele pe danteluta. Ambii miri sunt profesori si adora cartile, deci s-a potrivit de minune.
Mai primesc si provocari diferite de ceea ce fac de obicei. Camitza mi-a cerut doi fluturi mari pentru o nunta pe care a organizat-o. A fost prima data cand am facut asa ceva. Am cautat mult o dantela care sa-mi placa, insa in cele din urma am gasit. Cadrul l-am facut din sarma, iar restul elementelor decorative sunt aurii. M-am ars mult la degete cu silicon pana sa intind bine dantela, insa rezultatul a meritat tot efortul 🙂 Abia astept sa-i fac si Nataliei aripioare de fluturas si rochite de zane, printese, Tinkerbell si alte fantezii de fetita! Tin minte ca asa mult se juca si mami cu mine cand eram mica si ma ajuta sa fac hainite la papusi si construiam impreuna tot felul de scene din povesti!
Asta e prima aventura in ale cusutului cu masina noua de cusut. Am cumparat setul asta de body-uri pentru Natalia pentru ca a fost foarte ieftin si bumbac de calitate, insa erau asa uratele imprimeurile! Am vrut sa se vada ca sunt de fetita, mai ales ca multe din hainele pe care le are sunt mai mult non-culori. Asa ca m-am pus pe personalizat. Sunt departe de a fi perfecte, trebuie sa mai exersez cusutul la masina, insa pentru primele sunt foarte multumita de cum au iesit! Mai am un set mai mare, sa vedem ce inspiratie imi vine si pentru ala.
Sambata Anca si Raul ne-au anuntat ca vor trece prin Oradea. Eram asa bucurosi si eu si Andrei, ca de fiecare data cand vin la noi e ca o vacanta 🙂 Si pentru ca am avut timp sambata sa lucrez ce vreau eu (Andrei a fost plecat vreo doua ore) m-am gandit sa fac ceva pentru ei. Adica mai mult pentru Anca, pentru ca Raul, ca baiat, nu prea e impresionat de inimioare. Am avut de ceva vreme inimioarele astea din polistiren pe care le-am cumparat in speranta ca le voi folosi candva. Uite ca a venit si ocazia! Le-am inbracat in material si le-am datelat pe toate. Cat de tare mi-au placut cand au fost gata de atarnat pe sfoara!!! E refreshing sa lucrez si la alte lucruri ca acestea. Mai am un proiect inceput, insa doar dupa ce il termin de vopsit voi pune si poze.
De cand ne-am mutat i-am tot spus lui Andrei ca ne trebuie un suport de chei pentru ca altfel cheile noastre erau tot pe masa (si aveam eu un fix sa nu fie acolo). Dupa ce am facut suportul de chei pentru Raluca, am ramas blocata ca si eu vreau unul. Din pacate cutie ca si aia nu am mai gasit. 🙁 Atunci a trebuit sa improvizez. Am luat la rand magazinele de hobby si pana la urma am gasit intr-o gramada de chestii de lemn casuta asta cu tabla. Mi s-a parut perfecta si am cumparat-o pentru ca in mintea mea deja o si vedeam cum urma sa arate.
Cand am ajuns acasa m-am pus pe lucru. Am vopsit-o argintiu, apoi am pus lac de crapare (cred ca a doua oara cand l-am folosit, desi il am de mult timp si incepe sa se usuce) si peste am pus vopsea acrilica alba. Cat de tare imi place ce minuni face lacul de crapare! Cum intinzi vopseaua, dintr-o data se taie ca maioneza! Restul detaliilor sunt doar de personalizare. Aaa, cel mai important, am uitat sa spun ca am batut eu cuiele in soportul pentru creta. Altfel era doar o tablita, acuma e suport de chei cu tablita 😀
Imi place sa fac cadouri facute de mine. Cel mai tare ma bucur cand pot sa le dau persoanelor care apreciaza lucrul facut de mana. Cutiuta aceasta, suportul de chei, l-am facut pentru cumnata mea, Raluca. S-au mutat si ei in casa noua si stiam ca ii plac suporturile de chei asa ca a fost usoara alegerea cadoului de Craciun.
